9 octombrie 2014, Joi, cand imi dau seama cat de mult ai crescut

A trecut timpul, atat de repede, atat de grozav, atat de acaparant, incat fiecare zi trece ca o clipa, cu mari bucurii si secunde invelite in poleiala sufletului tau minunat. Ai intrat la gradinita, pe 15 septembrie 2014, la 3 ani si 2 luni, iar prima ta zi a trecut ca un foc de artificii urias, pe care il tii minte toata viata si te bucuri de el, insa tresari la fiecare explozie.

Tu nu ai fost speriata, nicidecum, ca doar esti independenta si sigura pe tine, si ai incredere in mami si tati si in bunatatea oamenilor. Nici eu nu am fost speriata pentru tine, am fost doar surprinsa sa vad copiii si mame plangand laolalta, de parca s-ar fi despartit pentru totdeauna. Noi nu am plans, nu din prima. Ai cedat tu nervos, cand dupa 3 zile in care intrai in aceeasi clasa de copiii plangaciosi, ai inceput si tu sa plangi. Si raspundeai cu seriozitatea unui om intelept, de fiecare data cand cineva te intreba "Anya, cum este la gradinita?" - "Este bine, dar plang copiii, plang si eu."

Dar zilele au trecut, si suntem deja in a patra saptamana de gradinita. Si trebuie sa iti povestesc, ca sa tinem amandoua minte cum decurge o zi normala din saptamana, dar si ca sa iti amintesti cat de mult iti placea la gradinita:
Ne trezim (a se citi - te trezesti), de obicei, la 6.45-7 dimineata, strigi dupa mine sau dupa tati, si apoi te urci plina de energie la noi in pat, intre noi. Noi mai motaim 20 de minute, timp in care tu esti preocupata de coada Issei, de jucaria ta, de degetele de la maini, sau poruncesti cu glas apasat sa iti deschidem televizorul la desene. Apoi incepem operatiunea "spalatul si imbracatul", timp in care stai cuminte la desene sau la muzica pentru copii, si vorbesti intruna, despre luna, despre stele, despre tot ceea ce te inconjoara, despre toata bucuria ta de viata, inramata intr-o curiozitate incredibil de spumoasa si colorata.

Si nu te opresti pana ajungem la gradinita. In masina stai cuminte, mai intrebi cate ceva, pentru ca stii ca mami trebuie sa conduca si este periculos sa vorbim sau sa ne miscam prea mult. La gradinita continui sa vorbesti despre "Doamne Sfinte, ce m-am satulat sa ma tot imblaci si sa ma dezblaci. Gladinita asta este obositoale cand nu ma joc." Partea frumoasa este ca incepi sa inveti lucruri noi. Si ofer credit celor doua educatoare care au reusit sa faca 20 de copii in 3 saptamani sa se imbrace si sa se dezbrace singuri, sa manance singuri, sa se duca singuri la toaleta. Cu mancatul singura te descurcai, insa cand ai descoperit farmecul dusului la toaleta de una singura, in primele 2 saptamani, acasa, timp de 4 ore, te duceai de 10 ori, numai pentru ca puteai. Acum astept sa vina si momentul cand vei insista si sa te imbraci singura.

Intri in clasa, o pupi pe educatoare, si vin sa te iau in jurul orei 16.30, de fiecare data cu multe, multe emotii. Pentru ca abia astept sa te intalnesc, sa te pup, sa te strang in brate si sa iti miros parul, sa iti aud vocea si sa imi povestesti cu nesat tot ceea ce iti trece prin capsorul tau de ingeras mititel.  Ma astepti cu pijamalele in brate, pentru ca sunt prea pretioase sa le lasi la gradinita, cu gustarea intr-o mana, si cu zambetul pana la urechi. Pentru ca azi ai invatat multe la gradi. Ai invatat "Un elefant, se legana, pe o panza de paianjen (mi l-ai cantat in fiecare zi timp de o saptamana intreaga, cu o incantare de nedescris); "Am pictat cu degetelele, mami. Ne-a lasat doamna sa ne facem halcea palcea. Si ne-am spalat bine, bine apoi. Vezi, nu am nimic pe mine!"

Esti minunata! Si stiu ca asta spun toate mamele despre propriul lor copil. Insa eu am sa ti-o si spun cat timp voi trai, si, stiind asta, te voi sustine in toate planurile tale, chiar daca ele nu ma vor include si pe mine. Pentru ca imi dau seama cat imi este de greu sa nu te vad cat sunt la serviciu, daramite cand iti vei lua de tot zborul din cuibul nostru. Insa, ce rost are sa iti cresc aripi, daca nu iti voi oferi sansa sa le intinzi si sa te bucuri de zbor, cu suisurile si coborasurile lui? Asa ca, zborul tau a inceput, maimutica mea cu aripi, acum ai intrat in societate, de acum abia astept sa iti admir fluturarile de aripi.

Te iubesc, cu aripi cu tot!

Mami.

3 Aprilie 2014, ziua de nastere a bunicii tale

Ar fi trecut aproape 1 an de cand nu as mai fi scris nimic in jurnalul catre tine, daca nu m-ar fi cuprins dorul de propria mea mama, bunica ta, pe care o sarbatorim astazi.

Avem un drum foarte lung si frumos pana ce vom ajunge si noi doua in stadiul acesta, cand animozitatile adolescentei s-or fi rispit, si iti vei da seama ca timpul cu mama ta este din ce in ce mai putin.

Socotind cu ingrozitoare si terifianta luciditate, as putea sa am, sa avem, mai putin de 450 de zile pe care sa le petrecem alaturi de mama mea ... si nici acelea in totalitate. Ne vedem de sarbatori, in vacante, cateva zile ... Aproximativ 1 an ... doar 1 an alaturi de mama mea, bunica ta. Atat de putin, o cifra atat de ireala, de imposibila si, totusi, atat de tangibila.
Nu-i asa, draga mea, ca ne vom bucura la maximum impreuna de aceste momente pretioase alaturi de bunica ta?

Imi doresc sa avem o relatie la fel de frumoasa si sincera noi doua, asa cum am eu cu mama mea. Imi doresc sa stii sa iei din invatamintele mele ceea ce te ajuta, sa imi ceri sfatul cand simti nevoia, sa ai nevoie de mine sa te iau in brate de fiecare data cand incurajarile nu sunt indeajuns.
Imi doresc ca atat in momentele fericite cat si in cele mai dificile sa te gandesti la mine si sa le pecetluiesti in cursul vietii tale stiind ca iti voi fi mereu alaturi, asa cum ma gandesc si eu la mama mea. Imi doresc ca de ziua mea sa iti aud vocea macar, daca nu te pot vedea, si sa stiu ca te gandesti la mine, in orice colt al lumii ai fi.

Imi doresc sa iti fiu la fel de buna mama precum a fost mama mea, si chiar mai mult. Imi doresc sa iti amintesti cu drag de momentele noastre din bucatarie si sa poftesti cu nesat la ceea ce gatesc eu, asa cum salivez eu, inconstient, de fiecare data cand ma gandesc la eclerele facute de bunica ta. Imi doresc sa fii amuzanta, vesela, glumeata, organizata si sa iti placa sa citesti cu multa pofta, asa cum am invatat si eu sa fiu de la mama mea.

Imi doresc sa stii sa iubesti cu caldura si sinceritatea cu care iubeste mama mea, sa stii sa gatesti ca ea, sa stii sa razi ca ea, sa stii sa fii serioasa cand trebuie, si copilaroasa ca ea cand cei din jurul tau sunt prea seriosi. Imi doresc sa stii cat de mult iti iubesc bunica si ca intotdeauna mama va fi cea mai importanta persoana din viata unui om, mai ales o mama care a sacrificat multe pentru copiii ei, si care a reusit sa ii creasca frumos, inconjurati de multa, multa iubire. Imi doresc sa stii ca exemplul pe care noi, ca parintii tai, ti-l oferim, este preluat de la bunica si bunicul, care m-au crescut intr-un mediu familial cald, linistit, plin de multa iubire, de rasete, respect si bun simt.

Imi doresc sa ma iubesti la fel de mult cat imi iubesc si eu mama.

La Multi Ani pentru mami a mea si buni a ta!

2 Iulie 2013, Marti, cand implinesti 2 ani

In urma cu 24 de luni, intr-o zi frumoasa de vara, te aveam in burtica, ascunsa, protejata, numai a mea. La ora 23.50, sambata seara, ai decis sa devii independenta si sa respiri pentru prima oara acelasi aer cu noi, parintii tai. Ai venit pe lume furioasa, grasana, cu mult par si perfecta!

 

Imi amintesc in lacrimi si in cel mai mic detaliu acea clipa incarcata de o emotie aproape palpabila, acea clipa cand te-am privit pentru prima oara ... si un gol din suflet pe care nu credeam ca il am s-a umplut instantaneu cu lumina, iubire, responsabilitate, dragalasenie, speranta, frumusete si toate cuvintele frumoase prezente in vocabularul tuturor limbilor de pe acest pamant.

Tu, Anya Ilinca, fiica noastra, dospita bine in pantecul meu, ai aparut pe lume ca o minune micuta si dragalasa, pe 2 iulie 2011, la maternitatea spitalului Cantacuzino si ai decis ca imediat sa ne umpli viata cu cel mai fabulos sentiment din lume: drgaostea de parinte.

Azi sarbatorim doi ani grozavi, perfecti, minunati de cand suntem impreuna, de cand suntem cu adevarat o familie, un nucleu compact si intact de dragoste si de bucurii zilnice care ne modeleaza viata in culori neimaginate inca, in sunete nerostite vreodata, in sentimente, ganduri, emotii incapabil de a fi descrise corect de cuvintele omenesti.

Azi este ziua ta, cea mai importanta zi din an pentru parintii tai. La Multi Ani, draga mea! Te iubim si te adoram, iti imbratisam cu trupul si cu sufletul fiecare particica din tine si iti oferim spre vesnicie promisiunea ca iti vom fi alaturi pe fiecare milimetru din drumul tau in viata, chiar si atunci cand fizic nu vom mai fi. La Multi Ani, draga mea!